Cronici de altădată – Obrejița, 1901

Acest articol a fost citit de 697 ori!

La începutul secolului XX regele Carol I a început să acorde o importanță și mai mare armatei române. În jurul României marile puteri își ascuțeau săbiile, cu ochii ațintiți una asupra ceilelalte. Sistemul de alianțe suferea schimbări neașteptate, după cum interesele de moment o cereau. Ieșită șifonată rău din războiul franco-prusac, Franța căuta prietenia dușmanilor de altădată, Rusia și Anglia. Prusacii și austro-ungarii cimentaseră o alianță temeinică, în care atrăseseră și Italia. Îngrijorat de comportamentul vecinului de la Răsărit, pe care românii îl simțiseră pe propria piele în 1878, regele Carol I a încheiat un tratat secret cu Tripla Alianță, care se angaja să-i garanteze granițele tarii.

Preocupările privind starea armatei erau așadar firești. Pentru a vedea care era situația ei reală, regele ordonă Ministerului de Război organizarea unor manevre militare, în toamna anului 1901. Locul ales este județul Râmnicu Sărat, un județ aflat deseori în situația de câmp de luptă pentru armatele marilor puteri. Situația simulată este descrisă în felul următor de către Revista ilustrată enciclopedică „Gazeta săteanului”, în numărul său din 5/18 octombrie 1901:

„Manevrele au închipuit lupta a două armate, una care, venind din Moldova, după ce s-ar fi făcut stăpână şi peste fortificaţiile de la Focşani-Nămoloasa, ar căuta să apuce linia Ploieşti-Bucureşti şi să împresoare capitala ţării, Bucureşti. Bătălia cea mare s-a petrecut tocmai în judeţul Râmnicu Sărat şi cu această ocazie s-a putut arăta vlaga soldaţilor, bunătatea cailor, priceperea ofiţerilor de la cei mici până la generali. Majestatea Sa Regele şi Alteţa Sa Principele Moştenitor au rămas foarte mulţumiţi de manevre, scoţând din ele toate învăţăturile cuvenite”.

În perioada în care a participat la aceste manevre, regele și însoțitorii au fost găzduiți două zile la Sihlea (azi în județul Vrancea), la castelul boierilor Grădișteni, și trei zile la Râmnicu Sărat, în casa primarului Gheorghiță Lupescu. Deplasarea de la Sihlea la Râmnicu Sărat s-a făcut cu trenul.

Monitorul Oficial din 3 octombrie 1901 scrie despre aceasta:

”La orele 2 p.m., Majestatea Sa şi-a mutat cuartierul la Râmnicu Sărat. Înainte de a părăși Sihlele, Regele a exprimat doamnei Elena C. Grădişteanu şi d-lui I. Grădişteanu înaltele sale mulţumiri pentru călduroasa ospitalitate ce i s-a dat în castelul Sihlea, apoi, luîndu-şi rămas bun, a mers la gară, împreună cu Alteţa Sa Principele de Saxa Meiningen şi Alteţa Sa Regală Principele Moştenitor, de unde, la orele 2 şi jumătate un tren regal l-a dus la Râmnicu Sărat. În acelaşi tren s-au urcat d. Prim-ministru Sturdza, d. Ministru Brătianu, d. General Warthiadi şi d. Locotenent colonel Georgescu. Pe peronul gărei de la Râmnicu Sărat se aflau domnii generali Popescu, Comăneanu şi Candiano, autorităţile locale şi mai multe doamne şi persoane din societate. M.S. Regele a bine-voit a vorbi cu mai multe din persoanele presente, apoi, urcându-se în trăsură cu Alteţele Lor, s-a îndreptat spre Catedrală. (…)”

După terminarea manevrelor, regele și suita sa s-au urcat în tren și s-au întors la Sinaia.

O parte din bătăliile simulate s-au dat în apropierea Obrejiței, satul meu natal, pe valea râurilor Slimnic și Coțatcu. Adică pe locurile unde – în timpul războiului ruso-austro-turc din 1787-1792 – generalul rus Aleksandr Suvorov, acționând împreună cu generalul prinț austriac Josias de Saxa-Coburg, a învins principala armată otomană condusă de marele vizir Cenaze Hasan Pașa⁠.

Câteva  frumoase fotografii realizate de către fotograful bucureştean S. Korn, care l-a însoțit pe rege în timpul manevrelor, ne arată momentul luptelor de la Obrejița. Alexandru Iteanu, un întreprinzător farmacist râmnicean, a căpătat aprobarea fotografului să le transforme în cărți poștale, care s-au bucurat de un real succes.

Surse:
Colectia ziarului Adevarul
https://www.researchgate.net/publication/323811561_Regele_Carol_I_si_Ramnicu_Sarat
https://chirac.wordpress.com/tag/manevre-militare/

Acest articol a fost citit de 697 ori!