Iuliu Maniu și școala sa de suflet

Acest articol a fost citit de 1153 ori!

Mai sunt câteva zile până pe 8 ianuarie 2019, când se vor împlini 146 de ani de la nașterea lui Iuliu Maniu, unul dintre liderii românilor din Transilvania de dinainte de Unire, precum și un mare om de stat al României moderne. Și să nu uităm să precizăm că Maniu a fost nepot al renumitului filozof și om politic sălăjean Simion Bărnuțiu, fruntaș al Revoluției de la 1848-1849 din Transilvania, precum și vicepreședinte al Adunării Naționale de la Blaj, din 3-5/15-17 mai 1848.

Cărările vieții l-au purtat pe cunoscutul om politic Iuliu Maniu prin multe localități transilvănene, dar una dintre ele a ocupat un loc special în sufletul său. Este vorba de Zalău. Orașul care l-a primit la vârsta când încerca să-și potolească setea de cultură, și al cărui Colegiu Reformat l-a educat și format pe prestigiosul avocat de mai târziu.

După absolvirea școlii primare la Blaj, părinții aleg ca tânărul Maniu, deși greco-catolic, să urmeze ciclul superior al liceului la Colegiul reformat calvin din Zalău. Asta și poate pentru că pierderea unora dintre copii, decedați prematur,  i-a determinat pe aceștia să dorească să-l aibă pe Iuliu mai aproape de casă. De aici alegerea acestui colegiu, cu predare în maghiară, care era orientat spre studiul rădăcinilor romane și grecești ale civilizației și culturii europene.

Din 1886 și până la absolvire, în 1890, când a primit calificativul „apt să urmeze studii universitare”, Iuliu Maniu a fost implicat puternic în activitatea așezământului cultural. Care a jucat un rol important în educarea a generații întregi de tineri studiosi, începând cu data înființării sale (1646).  

Ca să vă faceți o idee despre vremurile respective, sa precizăm ca Zalăul avea cca. 6500 de locuitori. Tot comitatul Sălaj, din care făcea parte, avea cam 190.000 de locuitori, dintre care 61% erau români, cca 33% maghiari, iar restul germani, slovaci și de alte etnii. Rata analfabetismului era de 67% în rândul bărbaților, respectiv 77% în rândul femeilor.

Deși  limba de predare era maghiara, lucru normal dealtfel pentru că reformații din Transilvania erau preponderent maghiari, colegiul accepta și elevi de alte etnii și confesiuni. Din cei 184 de elevi care au absolvit odată cu tânărul Maniu, 162 erau maghiari, 21 români, iar unul german. Dacă ne uităm la confesiuni, vom găși 116 reformați, 23 de romano-catolici, 19 israeliți, 17 greco-catolici, 6 ortodocși, 2 luterani și un unitarian. Deci o școală deschisă și altora decât celor de religie reformată, cu precizarea că anumite burse care se acordau, pe măsura posibilităților, se acordau doar acestora. Mai mult chiar, orele de religie se predau de către reprezentanți ai fiecărei confesiuni, fie ei preoți, pastori sau rabini! La data absolvirii lui Maniu predau la colegiu 6 profesori titulari, 6 suplinitori și 3 plătiți cu ora.

Elevul Iuliu Maniu a fost printre elevii model, unul dintre cei pasionați mai ales de lecturi și desen. Stăpânind bine limba maghiară, era un participant activ la dezbaterile cercului de creație și literatură, unde colegii l-au ales în funcția de secretar al cercului. A fost printre primii trei premianți ai clasei, ceea ce ne ajută să ne facem o părere despre seriozitatea cu care aborda instruirea.

A susținut bacalaureatul la doar 17 ani și jumătate, fiind unul dintre cei mai tineri din clasa sa. Dată fiind orientarea umanistă a colegiului, disciplinele la care se susțineau probe, scris și oral, erau: Limba și literatură maghiară, Limba greacă, Limba latină, Limba germană și Matematica.

Maniu n-a uitat școala unde s-a format, și a pomenit-o de multe ori de-a lungul timpului, inclusiv în dezbaterile din Parlamentul de la Budapesta. Și chiar a făcut eforturi ca școala să reprimească statutul de școală publică, pierdut la un moment dat în perioada interbelică, eforturi care au fost încununate de succes.

La întâlnirea de 50 de ani de la absolvire, în mai 1940, la care nu a putut participa, a trimis colegilor și dascălilor săi o emoționantă scrisoare, din care spicuim:

„Nu pot să las nemarcată această ocazie oferită de o zi aniversară, să nu-mi exprim recunoștința deplină și omagiul meu față de profesorii defuncți și actuali ai acestei școli eminente. Printre zidurile instituției, de timp foarte îndelungat, necontenit se sădește în sufletele noastre simțul onoarei, libertatea gândului și cuvântului, și idealurile mărețe de iubire față de neamul fiecăruia, care au fost sădite definitiv în sufletul meu, și care mă călăuzesc ca niște torțe de nestins”.

Iuliu Maniu (în centrul imaginii) şi profesorul Dimitrie Gusti (primul din dreapta) la o festivitate în anii 1930 (foto: Iosif Berman)

Observație: Sursa celor mai multe date din acest articol este excelenta monografie a profesorului László László, intitulată „De la colegiul reformat la CNS*”, Zalău, 2010.

*Denumirea prezentă a liceului este Colegiul Național Silvania.

Acest articol a fost citit de 1153 ori!