Taina

Acest articol a fost citit de 227 ori!

După ce se îmbăie vreo jumătate de ceas, se hotărâ să iasă pe mal și să se întindă la soare, ca să se usuce. Dar când să iasă din apă descoperi că hainele sale dispăruseră de pe mal, ca și cum n-ar fi fost acolo niciodată. Primul său gând fu să creadă că greșise locul în care ieșise, abătându-se spre capătul mai îngust al iazului. Dar privind cu atenție în jur descoperi că nu făcuse asta, ceea ce însemna că fusese tâlhărit în mod josnic, fără ca să bage de seamă. Paguba ca paguba, dar cum să ajungi la stână dezbrăcat de tot? Nu că ar fi umblat mulți oameni toamna pe Văi, unde era doar pământ nelucrat și pășune, dar posibilitatea întâlnirii cu cineva exista totuși.

În timp ce stătea până la brâu în apă, sfătuindu-se cu sine ce are de făcut, dinspre porumbiște se auziră niște gemete înfundate, ca ale unei făpturi de pe alte tărâmuri:

-Huhuuu! Huhuuu!

Ionică tresări speriat auzindu-le, întrebându-se ce ființă ar putea geme atât de înfiorător. Se gândi la strigoi, moroi, pricolici, știmele apelor, dar deodată îi trecu prin cap că niciuna dintre aceste făpturi nu se arăta oamenilor ziua, în amiaza mare. Iar dacă s-ar arăta, ce bucurie ar avea să-i fure straiele unui sărman păstor? Așa că prinse curaj și strigă:

-Orice ai fi, și orice ai dori, arată-ți chipul și trupul! Nu mă sperii pe mine cu urletele tale.

Drept urmare a provocării sale, dinspre porumbiște răzbătu un râs cristalin de femeie tânără. Și deodată în fața sa apăru Chira, cea des pomenită în zile de război, ținând în brațe hainele sale și râzând în hohote.

-Iaca mi-am arătat chipul! Dar trupul l-oi arăta numai cui cred eu că merită, na!

De data asta tânărul chiar că rămase mut, privind mirat drăcușorul de fată ce făcea pozne pe seama sa. Prima sa pornire fu să se repeadă pe mal către ea, să-i ardă două palme peste fund, ca oricărui copil obraznic ce a făcut o șotie mare, apoi să-și ia hainele înapoi. Dar când făcu primul pas își dădu seama brusc de situația stânjenitoare în care se afla. De bună seamă că și fata observă acest lucru, pentru că se opri din râs, în ochii ei apăru iute o sclipire aparte, iar limba i se întrevăzu alergând de-a lungul buzelor, pentru a le umezi. Rămaseră așa vreme de două-trei minute, privindu-se tulburați în ochi, fiecare întrebându-se ce va urma. Apoi Chira păru a se hotărâ ce avea de făcut, lăsă hainele din brațe să cadă pe iarbă, își aruncă opincuțele din picioare cu două zvârlituri energice, începu să alerge către el și sări în iaz, așa îmbrăcată cum era. În clipa următoare, care păru una ce nu mai avea sfârșit, era în brațele flăcăului, căutându-i lacomă buzele.

Ionică traversă un moment de mare zăpăceală, trezindu-se că ține în brațe acel trup tânăr de fată, încălzit de soare și dorință, în timp ce buzele fetei le găsiseră pe ale sale și se încleștaseră de ele, într-o luptă mută parcă. Simți cum, prin ia subțire și udă, sfârcurile sânilor Chirei îl înțepau în piept, arzându-l ca niște bobi de jăratec. Mâinile sale o cuprinseră instinctiv pe fată, strângând-o protector, în timp ce încerca să-i afle privirea. Ochii aceia negri, care-l fripseseră cu căutătura lor la sfârșitul dansului paparudelor, îl priveau astăzi plini de dorință, dar cu o lumină calmă în ei, ca două porumbe atinse de ger, care așteptau să fie culese.

O pornire neștiută îl făcu pe băiat să-și desprindă buzele din încleștarea dulce, lăsându-le apoi să sărute ochii respectivi, ce-l priveau cu atâta patimă. Fata se strânse și mai tare în el, lucru pe care nu l-ai fi mai crezut posibil, la cât de strâns încleștate erau cele două trupuri tinere. În cele din urmă Ionică nu se mai gândi la nimic, se lăsă pradă pornirilor ascunse în corpul său, o ridică pe Chira în brațe și păși prin apa care părea și mai caldă acum, până urcă pe mal. Acolo o așeză pe iarba altădată verde, după ce-i scosese, neîndemânatic, straiele ude. Și așa, pe pământul încălzit de soarele ce mergea spre chindie, pășiră împreună într-un ritual străvechi, care avea să o treacă pe fată în rândul femeilor.

Acest articol a fost citit de 227 ori!

Please follow and like us:

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.