Acest articol a fost citit de 870 ori!
ISTORIA AUTOMOBILULUI – episodul 3
Ajuns la episodul 3 din Istoria automobilului, mi-am dat seama că am pornit cam aiurea serialul, așa că m-am hotărât să aplic în continuare un principiu al lui Lenin: un pas înainte, doi pași înapoi. Asta și pentru că unii susțin că Daimler și Benz au inventat automobilul, ceea ce i-ar putea deranja pe italieni sau francezi.
Adevărul este că proiectul primului mobil cu autopropulsie îi aparține, cum altfel, lui Leonardo da Vinci. Asta și pentru că Arhimede era ocupat cu prea multe aplicații războinice la vremea sa, ca să se mai gândească și la inventarea automobilului. Dar polimatul Leonardo vara n-avea somn, așa că toată noaptea se gândea cum poți să te deplasezi fără cai, sau să zbori fără să fii pasăre. Planurile căruciorului autopropulsat al maestrului renascentist au fost găsite în Codex Atlanticus, o colecție mare de scrieri și proiecte ale sale. În secolul XIX au fost mai multe încercări de a construi o machetă, conform lor, dar toate au eșuat. Descoperirea ulterioră a altor schițe, complementare, în altă colecție de documente, a lămurit problema.
Căruciorul autopropulsat era destinat celor pe care-i dureau picioarele, dar stăteau bine cu mușchii brațelor! El era acționat de un mecanism cu arcuri, care punea în mișcare un sistem complex de trepte, și care folosea un diferențial rudimentar pentru a vira. Interesant este că putea să vireze numai la dreapta, ceea ce bănuiesc eu că a inspirat titlul unei melodii de mai târziu a grupului Vama Veche. Mașinăria măsura 1,68 metri lungime și 1,49 metri lățime, iar dacă arcurile erau comprimate la maximum, puteau să o deplaseze câțiva metri. Știm asta pentru că în 2004 o echipă de ingineri italieni a construit un prototip funcțional. Căruciorul semăna deci cu o jucărie cu cheiță, pe care o întorceai, iar când îi dădeai drumul pleca la drum.

Cum forța brațelor nu era suficientă să zbori pe șosele cărări, inginerii au tot căutat alte surse de putere. Soluția s-a întrezărit abia când a apărut mașina cu aburi. Pe care Denis Papin, un fizician francez, a descris-o teoretic începând cu 1679, realizând diferite variante ulterior. Tot el este cel care a realizat prima oală de gătit sub presiune, spre bucuria gospodinelor din toată lumea. Primul motor cu abur cât de cât performant a fost opera unui englez, Thomas Newcomen, care l-a construit în anul 1712. Ulterior a fost îmbunătățit de alt englez, James Watt, care este și cel ce a brevetat prima locomotivă cu abur, în anul de grație 1784.
Dar cel care a folosit aburul la deplasarea unui vehicul, pentru prima dată, este tot un compatriot al lui Denis Papin. Nicolas-Joseph Cugnot era inginer militar și a lucrat pentru austrieci până pe la 38 de ani. Era obsedat de găsirea unei modalități de a mișca tunurile spre și pe câmpurile de luptă, cât mai rapid și ușor. Întors în Franța, începând cu 1765 experimentează diverse modele de vehicule propulsate de forța aburului, destinate armatei. Prima dată a trebuit să rezolve problema transformării mișcării rectilinii alternative a unui piston într-o mișcare circulară. A făcut-o, inventând un mecanism cu clichet care chiar funcționa. Iar în 1769 a realizat prima variantă a unui vehicul propulsat cu abur, având 3 roți, denumit “fardier à vapeur”. Fardier era – în lumea artileriei militare – o căruță cu două roți, foarte masivă, trasă de doi cai, destinată să transporte țevile de tun.
În anul următor a fost realizată o versiune îmbunătățită a fardierului, care ar fi trebuit să transporte patru tone și să străbată 8 km într-o oră. Vehiculul avea trei roți de lemn cu cerc de fier, cântărea peste două tone, iar în față se afla motorul. Respectiv un cazan aflat deasupra unui foc, doi cilindri verticali în care aburul intra alternativ, iar tijele pistoanelor acționau roata din față. Vehiculul a atins aproape 4 km/h, dar după un sfert de ceas se termina aburul și trebuia reluat tot ciclul. Îmbunătățit mai târziu, a ajuns să transporte o tonă de marfă într-o oră, pe o distanță de cca 8 km.

În 1771, în cursul unei demonstrații practice în oraș, s-a descoperit că automobilul avea nevoie și de frâne! Scăpat de sub control a deviat de la traseu și s-a izbit de un zid. Explozia cazanului a fost atât de zgomotoasă încât privitorii au fugit în toate părțile, ca potârnichile. Avem deci o dată certă și pentru primul accident de autovehicul. Problema este că după acest accident vocile critice au căpătat greutate, iar eforturile ulterioare ale lui Cugnot au fost descurajate. Cu toate acestea rămâne inventatorul automobilului, primul din istorie care s-a deplasat, ba a mai și transportat câte ceva.
Ca să vedeți cum funcționa fardierul, aveți mai jos o demonstrație relativ recentă:
#leonardo #abur #fardier #cugnot #accident
Acest articol a fost citit de 870 ori!