Extraordinar! Senzațional! În Constanța s-a deschis o librărie!

Acest articol a fost citit de 1664 ori!

Da, da! Ați citit bine. Nu „s-a închis” ci „s-a deschis”. Și ce librărie…

Aflu întâmplător, vineri, că orașul nostru începe să se vindece lent, după mulți ani de domnie a banului, kitschului și inculturii, și începe chiar să-și creeze anticorpi. Un amic îmi spune că pe Ferdinand s-a deschis o librărie-ceainărie-cafenea, adică ceva în stilul acela care ne-a devenit familiar și nouă românilor, în ultimii ani. Mi-aduc aminte că fratele meu, Cornel, ne povestea prin 1981 că intrase în așa ceva în Varșovia, iar nouă ni se părea ceva straniu. Cum adică, să stai la masă, să bei un ceai și să răsfoiești o carte? Sau un ziar? Fără să trebuiască să le cumperi?

-Hai s-o vedem, propun eu entuziast.
-Ok, zice amicul. Hai mâine, după masă.

Zis și făcut! Ieri după amiază parcam în fața librăriei. Da, are și locuri de parcare, ceea ce mi se pare grozav. În primul rând văd numele librăriei, care-mi smulge un zâmbet satisfăcut: Dorian Gray. Dacă Oscar Wilde n-a terminat decât un roman, dar pe care și-a permis și să-l rescrie parțial, și să-l completeze cu mai multe capitole, este clar că oamenii care au deschis librăria își propun – la rândul lor – să fie perfecționiști. Ceea ce este încurajator din start.

Înăuntru găsesc un spațiu îmbietor, cald și luminos, aerisit, conceput să primească musafiri dragi, pe o suprafață surprinzător de mare. Albul este culoarea predominantă, atât la zugrăveli cât și la mobilier, combinat cu suprafețe mai mici vopsite în culori tari, pentru contrast. Geamuri mari permit soarelui să pătrundă și să încălzească atmosfera, ceea ce nu prea regăsim la librăriile similare din oraș.

Îmi place foarte mult faptul că librăria este în oraș, la vedere, pe un bulevard principal. Probabil are nevoie de mai multă expunere stradală, o firmă mai vizibilă, poate un people stopper, deși în orașul nostru taxele de publicitate stradală sunt descurajante. Mai ales pentru trei tineri la început de drum.

Mie unuia nu-mi place ideea de librărie situată în mall, deși înțeleg rațiunea comercială a unui asemenea amplasament. Și sunt sigur că sunt mulți alții care gândesc la fel, pentru că nu se dau în vânt după mall-uri.

Managerul librăriei s-a gândit și la copii, un gest pentru care îl aplaud discret, creând un spațiu nostim pentru ei, unde pot să se joace și să răsfoiască cărți ilustrate. O tânără cititoare chiar asta făcea în momentul vizitei mele acolo.

Pentru ca ziua de ieri să fie desăvârșită, în momentul în care vizitam librăria avea loc și o lansare de carte! Da, la doar trei zile după deschidere, librăria era la al treilea eveniment special organizat.

M-am alăturat, curios, grupului de participanți la eveniment, majoritatea mai tineri decât juniorul meu, proaspăt absolvent de facultate. Am descoperit, făcând ochii mari și punând câteva întrebări șoptite, că se lansa o carte de poezie. Cu titlul, meșteșugit ales, „Schela uitată”. Mi-a plăcut mult acest titlu, ilustrând parcă modul – din ce în ce mai grăbit – în care durăm ceva în țara asta și în viața noastră, atunci când o mai facem.

M-am uitat după autoare, și era s-o confund cu profesoara ei! Da, am scris corect. Pentru că – în mod neașteptat pentru mine – autoarea este elevă in clasa a XII-a, la Colegiul Mircea cel Bătrân, și are probabil 17 ani. Se numește Alexandra Chirvăsitu, este din Ovidiu, și sper că vom mai auzi despre ea.  Am primit un exemplar al cărții, o să citesc poeziile ei, și cred că o să și scriu despre ele.

Deci, pe Bulevardul Ferdinand, numărul 24, vizavi de parcul de la Primărie, a răsărit o librărie. Hai ca m-a contaminat Alexandra, am dat-o pe rime.
Librarie frumoasă, elegantă, cu aer intim, cu miros de cafea bună, cu cărți minunate, care așteaptă cititori pasionați, șapte zile din șapte.
A bon entendeur, salut!

Acest articol a fost citit de 1664 ori!

Please follow and like us: