Jurnal de bord – Je suis analfabet

 

Un raport al unei instituții internaționale, competentă pe domeniu, ne arată dezastrul din educație: 40% dintre tinerii români sunt analfabeți funcțional. Adică, mai pe românește, se descurcă să scrie și să citească, dar nu sunt capabili să înțeleagă ce citesc! Un fel de „douăzeci-douăzeci” la nivelul unei întregi generații.

N-ar trebui să fie o surpriză procentul, pentru că el ne relevă existența a două Românii. Așa cum în politică avem două Românii, una care votează cu burta și buzunarul (contul), iar alta care încearcă să se țină conectată la valorile europene. Așa cum – când vine vorba de educație civică – avem două Românii, una care aruncă gunoiul oriunde, fără discernământ, iar alta care face voluntariat ca să curețe ce a maculat prima. Așa cum – când vorbim de venituri – avem tot două Românii, una a sărăciei extreme (exprimată prin zecile de mii de copii ce se culcă seara flamanzi), iar cealaltă a îmbuibaților fără limite, care nu se satură adunând averi pe orice căi.

Tot așa și în educație există două Românii. Una este cea a tinerilor studiosi, aplecați spre autoinstruire, cu rezultate vizibile și uneori excepționale. Si cu care se mândresc mai toți cei care n-au nici un merit în obținerea lor. Ea este completată de masa tinerilor care sunt ținuți la un nivel bun de cunoștințe prin eforturile părinților. Care investesc în ei plătind meditații costisitoare, pentru a le oferi șanse onorabile de a reuși în viață. Părinți care mai cred în educație și rolul ei. Și care refuză să le spună copiilor:

Fă și tu o școală, că apoi vom da șpagă ca să te angajăm pe un post călduț la stat. Sau te vei face politician, ca să trăiești bine. Sau îți vei face o firmă, și vei da șpagă politicienilor pentru ca să-ti dea comenzi, și vei trăi super bine.

A doua Românie în domeniul educației este cea a analfabeților funcționali. Adică a celor pentru care școala este doar un mod de a-și umple timpul. Sau este un loc în care să-și etaleze ținutele trendy sau mobilele costisitoare. Si – după 18 ani – mașinile scumpe, făcute cadou de babaci la majorat. Care fac 1-2 facultăți, pentru că e mai ușor să te faci că mergi la școală decât la muncă. Binențeles că facultățile respective sunt și ele niște simulacre de facultăți, mai mult niște fabrici de diplome.

Pe lângă aceștia, a doua categorie de analfabeți funcționali vine din rândul defavorizatilor. A celor cărora viața nu le oferă prea multe șanse. Nici părinții lor nu le-au avut. Unii dintre ei nici nu știu că șansele există! O lume înfiorătoare, de pe care rar câte o emisiune tv sau un ziar ridică puțin vălul. Rata abandonului școlar, cea mai mare din Europa, spune totul despre zona aceasta. Sistemul de învățământ, setat pe învățatul papagalicește, nu face nici el prea mult pentru acești tineri.

Care-i prețul pentru acest procent uriaș de analfabeți funcționali?

Nu va avea cine să construiască România de mâine! Și să-i susțină dezvoltarea economică, politică și educațională. Economia nu se va putea dezvolta pe măsura potențialului. Importurile de forță de muncă din Asia sau Africa fiind doar paleative în tratarea cancerului. Cum lumea avansează în ritm alert către o societate informațională, tinerii aceștia vor fi în afara societății. Cu rezultate catastrofale pentru toată lumea.

Binențeles că analfabetismul funcțional nu te împiedică să votezi! Dimpotrivă…

Acest articol a fost citit de 66 ori!

Please follow and like us:
error

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.