Silviu MăcrineanuAcest articol a fost citit de 817 ori!
Istoria automobilului
M-a ațâțat o prietenă, cu care mă hârâiam pe teme legate de hidrocarburi, respectiv pe originea termenilor diesel și benzină, să scriu ceva despre asta. Când m-am gândit însă puțin mai mult la Benz și benzină, mi-a venit în cap un cu totul personaj. Despre care chiar aș scrie vreo două vorbe.
De Karl Benz a auzit toată lumea. Sau nu? Oricum, wikipedia îl dă drept inventatorul automobilului. Atâta a putut și ea săraca, să n-o blamăm, se uită speriată cum vine AI din urmă și mai dă rateuri. Dar omul este într-adevăr unul dintre inventatorii automobilului. Însă nu despre el și mustățile sale aș dori eu să vorbesc. Și nici despre stadionul care-i poartă numele.
Ci despre consoarta sa, frau Bertha Benz, mai tânără cu vreo cinci ani decât soțul, conform unor obiceiuri sănătoase ale epocii. O femeie inimoasă și inventivă, care a răzbit într-o lume în care tehnica era apanajul bărbaților. Ea investise bani în compania lui Benz chiar și înainte de căsătorie, dar cum inventatorii nu prea le au cu marketingul, banii respectivi s-au cam dus pe apa sâmbetei. După căsătorie Benz și-a făcut altă companie, tot cu bănuții ei de zestre. A tras tare și în 1885 a lansat Benz Patent-Motorwagen, o mașinărie care începea să semene a automobil, după cum reiese din fotografia de mai sus.
Karl Benz
Dar degeaba ai automobil, dacă lumea nu știe de el și nu dă navală să-l cumpere. Benz a organizat niște demonstrații pubice, dar la una dintre ele cel ce conducea automobilul, speriat de cei 8 km/h atinși, a pierdut controlul volanului și a intrat într-un zid. Mulțimea a fugit în toate părțile, răspândind vestea eșecului. Cum doar la câțiva km distanță de atelierul lui Benz alți nemți – Maybach și Daimler – lucrau și ei la un triciclu cu motor pe benzină, situația începea să devină urât mirositoare (și de atunci așa a rămas!).
Ei, aici intră în scenă Bertha, femeia care înțelegea mersul afacerilor și se princepea la vânzări-cumpărări, ca orice femeie modernă.
În august 1888 ea se urcă într-un automobil Patent-Motorwagen No. 3, își ia cu ea cei doi plozi, îi lasă o scrisoare neamțului abătut, apoi pleacă la drum către Pforzheim, unde locuia mama dânsei. Nu știu ce-a gândit Benz, dar pe undeva cred că s-a bucurat totuși că nu l-a luat și pe el, ca să dea ochii cu soacra. Cum de la Mannheim la Pforzheim erau cam 105 km, drum pe care treceau până atunci doar căruțe, se înțelege că apariția femeii la volanul mașinăriei minune a dat peste cap viața celor ce-o vedeau străbătându-i. Dovadă că mulți dădeau buzna la telegraf, purtând vestea către ziarele din marile orașe germane, care seara deja publicau informația.
În graba plecării se pare că Bertha a uitat că automobilul nu avea rezervor, cei 4-5 litri din carburator* fiind singura resursă de combustibil. Așa că pe la mijlocul drumului a cam rămas fără. Dar într-un sat german exista întotdeauna și-o farmacie. Iar orice farmacie vindea ligroin, adică un solvent cu care să scoți petele și să diluezi vopseaua. Așadar plinul s-a făcut pe loc, într-un sătuc al cărui nume merită păstrat și el în istorie, Wiesloch. Cum ligroinul nu era făcut pentru a alimenta motoare, a înfundat la un moment dat conducta de combustibil. Dar când te cheamă Bertha ăsta-i un fleac. Acul de păr desfundă și conducte, printre altele.
Bertha Benz
12 ore a durat drumul familiei Benz, care a ajuns la destinație arătând într-un mare fel, după ce mersese pe șleahuri de căruțe, pe drumuri prăfuite sau stâncoase și chiar pe iarbă. Noroc de faptul că veterinarul Dunlop nu ajunsese încă să vândă anvelopa cu aer, brevetată în același an, că săraca femeie ar fi făcut și vreo pană de cauciuc. Ajunsă la destinație Bertha îi trimite o telegramă soțului:
-Ajuns cu bine. Stop. Toți întregi. Stop. Motorwagen rezistat. Stop. Pune rezervor. Stop. Mărește prețul! Stop.
Și pentru că ea chiar înțelegea ce-i acela marketing, la întoarcere d-na Benz a ales alt drum spre casă, ca oricum nu exista niciunul demn de acest nume. Ca să afle și mai mulți despre miraculoasa invenție care va schimba fața lumii.
Strașnică femeie! Prima persoană din lume care a furat o mașină, a condus-o fără carnet și fără ca hardughia să aibă sisteme de semnalizare. Iar despre frâne trebuie să spunem că atâta au exasperat-o pe Bertha, încât la întoarcere s-a implicat în elaborarea unora mai eficiente.
Uff! Greu cu istoria, măi nene. Dacă v-a plăcut povestioara, dați pe aici cu like-ul, eventual și scrieți dacă mai vreți și altele…
#Benz #benzină #Bertha #istorie #automobil #triciclu #motorwagen
Pentru cei care rețin mai ușor informația furnizată vizual, o reclamă făcută cu har mai jos:
*un fel de…, nu vă gândiți la ce știți voi.
Acest articol a fost citit de 817 ori!
