Silviu MăcrineanuAcest articol a fost citit de 404 ori!
Îmi fac prima plimbare de 30 de minute, destinată slăbirii, la presiunile consoartei. De ce doar 30 minute? Pentru că așa spune la televizor: „Pentru o viață sănătoasă faceți mișcare zilnic minim 30 de minute”. Deci minimul ajunge, n-are rost să te forțezi, că te trezești campion.
Mă plimb, în pas alert, pe străduțele din Zona peninsulară. Mai puține mașini, mai multă liniște. Turiștii n-au dat încă năvală, localnicii nu umplu terasele în timpul săptămânii.
Pe o străduță văd o clădire veche, renovată de curând, probabil. Fațada curată, cu elemente discrete de stucatură. Geamuri înalte, cu rame din plastic maro și geam termopan, cum altfel? În clădire se intră direct din stradă, printr-o ușă cu un geam mare. Per ansamblu clădirea arată bine, ți-ai dori ca multe dintre ruinele din jur să arate la fel.
Deodată o văd. Cam la 60 de ani, cu două sacoșe în mână, vine de la cumpărături. Îmbrăcată clasic, genul menajeră. Când să intre în clădire se oprește brusc și se uită lung la geam. Prima mea senzație este că se uită ca în oglindă, să vadă dacă este ok. Dar se dă un pas înapoi, și se uită din nou lung. Și când aproape ajung în dreptul ei, scoate un pachet de batistuțe de hârtie din poșetă. Ia unul, și cu mișcări lente începe să șteargă o pată de pe geam. Mâinile ei par a mângâia geamul, ca pe un lucru drag, ca pe o icoană veche pe care o ștergi cu frica de a nu o zgâria.
Mă uit înapoi după câțiva metri, și o văd intrând în casă, cu o figură fericită. În jurul meu, sordidul clădirilor abandonate pare a-mi rânji diprețuitor.
Acest articol a fost citit de 404 ori!
Chiar dacă nu vei slăbi de la ”minim 30 de minute/zi,” noi vom fi mai bogați cu câte un instantaneu de acest fel. Ca o acuarelă, ca o fotografie la minut făcută la minut de nenea fotografu!