“Pentru un român care știe a citi, cel mai greu lucru este să nu scrie.” – I. L. Caragiale
Pe Adrian l-am cunoscut prin 1992 cred, când amândoi ne angajasem profesori suplinitori la Liceul Auto. Care liceu constituise atunci pentru amândoi un loc de refugiu, acceptat de nevoie. Pentru mine după ce eșuasem în încercarea de a fi întreprinzător, … Read More ›
Buticar român în tranziție – partea a doua Stăteam seara în butic, și nu făceam mai nimic. Doar stăteam. Chiar, ce melodie nemuritoare ar fi scos Gil Dobrică din asta! V-o mai amintiți pe aia cu: Stau pe cheiul din … Read More ›
Buticar român în tranziție – prima parte Ca tot românul, pretins întreprinzător adică, anul 1991 m-a găsit în postura de buticar. Am zidit – împreună cu cumnații mei – o încăpere în prelungirea casei socrilor, am dotat-o cu ușă metalică … Read More ›
Opt seara. Doi tineri ca la douăzeci de ani, așezați pe treptele unui ING Office. Îmbrăcați sport, cu șorturi și tricouri, genul veniți la mare cu bani puțini. Unul mai înalt și uscățiv, cu păr șaten. Celălalt brunet, cu față … Read More ›
Limba română suferă schimbări radicale, multe cuvinte și expresii – curente pe timpul copilăriei mele – fiind din ce în ce mai puțin folosite. Este mersul firesc al lumii înconjurătoare, a cărei evoluție nu putea să nu afecteze și limbajul. Care, deocamdată, … Read More ›
Circul pe varianta ocolitoare a orașului, pardon – bd. A. Vlaicu, în mini etuva SEAT, transpirat ca un leu de mare, în timp ce la radio cei de la The Rolling Stones cântă la unison: She’s so cold! Caldura este … Read More ›
Azi am umblat în cămașă cu mâneca lungă, într-o căldură sufocantă. În mașină aveam o mini saună, dacă nu exista aer condiționat aș fi făcut probabil ca peștele din acvariu, cel cu care vorbea milițianul dintr-un banc vechi. Nu știu cum naiba … Read More ›
Azi am avut ocazia să privesc o bucățică din cartierul în care locuiam mai demult, de la un etaj superior al unei clădiri de birouri. Când m-am mutat în zonă, în 1990, străduțele respective erau adevărate oaze de verdeață. O … Read More ›
Prind din zbor o frază la un radio local, fără să știu contextul. Zicea cam așa: „Unii oameni nu privesc niciodată în sus, de aceea își trăiesc viața orizontal”. Interesant. Oare asta să ne fi rupt de animalitate, clipa când … Read More ›
Îmi fac prima plimbare de 30 de minute, destinată slăbirii, la presiunile consoartei. De ce doar 30 minute? Pentru că așa spune la televizor: „Pentru o viață sănătoasă faceți mișcare zilnic minim 30 de minute”. Deci minimul ajunge, n-are rost … Read More ›
