«Acest blog funcționează fără autorizație de securitate la incendiu!»
Dobrogea, creuzet etnic. Sarichioi. Acest nume cu parfum turcesc mi se învârtește în minte de când am plecat de acasă, o dată cu răsăritul soarelui. Stau la volan și conduc absent, cu gândul la tătari și turci, la Hoarda de Aur, la cetatea Enisala, la măgărușii ce nu lipseau de lângă casele tătarilor dobrogeni. Sarichioi. … Read More ›
Cand am depasit 40 de ani am inceput – ca orice parinte responsabil – sa-i fac morala copilului meu. Aducandu-i de multe ori clasicul argument: „cand eram eu de varsta ta, eu nu …”. Copilul punea intrebari, eu povesteam despre copilaria mea, despre satul natal, despre tarani, despre bunici, si-l vedeam de multe ori fascinat … Read More ›
Nu cunosc personal decât una din componentele echipei naționale de tenis de masă. Care tocmai a câștigat Campionatele Europene, învingând o Germanie „blindată” cu jucătoare chineze. Fiindcă nici Panzerele nu mai sunt ce au fost o dată. Și se fac mai nou tot cu piese chinezești. O știu pe Eliza Samara de când era mică, … Read More ›
Biblioteca Româno-Maghiară: Makkai Sándor – Căruța Dracului Există în istoria medievală zbuciumată a principatului Transilvaniei o serie de familii nobile maghiare aparte. Al căror nume se împletește cu atmosfera de taină, de luptă surdă pentru putere. Dar si de îndrăzneli și fapte temerare, de trădări și pertractări odioase, de schimbarea taberelor după interes și alianțe … Read More ›
Sincer să fiu nu știam la ce să mă aștept, în momentul în care am luat în mână cartea lui Dezső Kosztolányi numită „Nero, poetul sângeros”. Cunoștințele mele în materie de literatură maghiară se cam reduceau la Petőfi și Jókai Mór, dar și aceștia citiți în perioada adolescenței. Așa că m-am aplecat cu precauție asupra … Read More ›
Atenție, textul și imaginile următoare vă pot afecta emoțional! Dacă tot scriu când și când despre bunici pe blog, azi m-am gândit la bunicul meu covăsnean. Si la mâncărurile sale de la stână. Așa că m-am hotărât să-mi fac o poftă veche, și rar astâmpărată. Să mănânc bulz! Binenteles că prin bulz înțeleg ceea ce … Read More ›
Acum vreo săptămână am făcut tăiței. Tăiței de casă. Cu ou. Ne-a trebuit, mie și consoartei, ceva curaj să ne apucăm de făcut tăiței hand-made, la cincizeci și… de ani. Un motiv ar fi că supele nu prea se înghesuie în meniul nostru de familie, unde borșurile nu și-au văzut amenințată supremația vreme de aproape … Read More ›
„Dați-mi un inginer și voi schimba lumea!”, spunea un antic celebru. Măi, astăzi în familia mea a mai apărut un inginer! Suntem doi acum, deci lucrăm deja la schimbare. Fiul meu a devenit inginer software azi, absolvind Calculatoare și Tehnologia Informației, prin susținerea lucrării de licență. Pentru care a ales să facă ceva original, și … Read More ›
Când aveam vreo 4 ani, m-a mușcat un câine. Rău de tot. Intrasem în curte la nea Enache a lu’ Bostan, căutându-mi disperat mama. Ieșisem pe poarta cu arc a casei părintești, străbătusem toată ulița, uitându-mă printre scândurile gardurilor în toate curțile de pe o parte și de pe alta a ei. Și ascultând atent, … Read More ›
Pe Diana Slav am adăugat-o în lista de prieteni anul trecut. Vedeam postări ale ei distribuite de prieteni comuni, și am devenit curios. Cum să facă o mână de femeie tururi de cunoaștere ale orașului vechi. Și care oraș vechi? Când primim musafiri din alte orașe, aici la Constanța, de cele mai multe ori ne … Read More ›