Hai să bem, cu voie bună!

 

  Adunarea ​Gălăgia devenea din ce în ce mai mare, iar mulțimea din ce în ce mai numeroasă și zgomotoasă. Vocile oamenilor se întretăiau și se amestecau în arșița nopții. Bărbații vorbeau de agricultură, despre ruși și americani, precum și despre fotbal. Femeile epuizaseră discuția despre sărbătorile cu cruce roșie din calendar, așa că se … Read More ›

A lu Fodoroiu

 

 Cling-cling! Cling-cling! Soneriile bicicletelor răsunau vesel, atenționȃnd rarii plimbăreți ce se mișcau pe trotuar să se dea la o parte din fața celor doi băieți, aflați în misiune. Trotuarele la Obrejița, de pe strada principală, erau făcute din pământ bătătorit bine, iar spațiul dedicat lor fusese obținut ciupind teren din grădinile oamenilor cu case la … Read More ›

Minirecviem pentru un Jedi Master

 

  Pomenește-mă și voi trăi! (inscripție de pe un sarcofag egiptean) ​SanctuarulBăiatul călca cu sfială peste pragul bibliotecii, după ce glasul doamnei Văraru se auzea prin placajul acesteia, îndemnându-l să intre. Făcea doi pași înăuntru și se oprea, temător și emoționat totodată. Vederea sutelor de cărți răspândite pe rafturi îi cauza mereu un moment de … Read More ›

Ce să fie? Nu-i nimic. A trecut Acceleratul…

 

 Activitatea de la începuturi  în multinaționala de asigurări de viață era o permanentă sursă de veselie pentru unii dintre noi. Eram o echipă faină, cu mulți oameni inteligenți, puși pe treabă dar și pe glumă. Instrumentul nostru de bază era telefonul, asta și pentru că eram într-o permanentă goană după clienți. Esențial era pentru noi … Read More ›

Un pas mic pentru om…

 

 -Paraschive, ai grijă de băiat, că eu am plecat la SMT! Legănând ușor în mâna dreaptă galeata de tablă proaspăt clătită, Axinia se îndreptă spre stradă. Trase într-o parte, dar nu prea mult, poarta închipuită din câteva scânduri bătute cruciș peste niște leațuri de lemn, în prag de putreziciune și unele și celelalte. Își strecură … Read More ›

Aho, ahou, de omul nou…

 

 Pregatirea ​Fulgii înghețați pe care-i vedea în lumina lunii, galopând în cete nenumărate spre apus, i se păreau Băiatului soldații armatei unei invizibile Regine a gheții, din imperiul Răsăritului Alb, alergând să-i îndeplinească poruncile. Când și când unii i se așezau pe obrajii rumeni, murind prematur pe acest câmp de luptă neașteptat, fără să-și fi … Read More ›

De la ruși vine…

 

 Buticar român în tranziție – ultima parte Stăteam într-o seară (altfel cum?) în butic. Cu unul dintre cumnați (altfel cum?). Vremea era foarte plăcută, sfârșit de vară, canicula tindea să devină amintire ștearsă din memorie. Stăteam amândoi pe scară, ca la Istambul, gata să invităm trecătorii să ne viziteze magazinașul. Mașinile se târau agonizant, bară … Read More ›

Of, viața mea…

 

 Buticar român în tranziție – prima parte Ca tot românul, pretins întreprinzător adică, anul 1991 m-a găsit în postura de buticar. Am zidit – împreună cu cumnații mei – o încăpere în prelungirea casei socrilor, am dotat-o cu ușă metalică și geam cu gratii, am tras niște rafturi țepene din niște scânduri groase, am adus … Read More ›