«Acest blog funcționează fără autorizație de securitate la incendiu!»
Stătuse de vorbă, la un pahar de vin, la vreo șapte-opt ani după răscoală, cu un bărbat dintr-un sat de-i zicea Sihlea, așezat undeva între Râmnicul Sărat și Focșani. Dintr-una într-alta vorba ajunsese și la evenimentul respectiv, încă proaspăt în memoria românilor din regat. Ionică îl întrebase, curios să afle opinia unuia dintre cei implicați, … Read More ›
Clădirea impozantă a Tribunalului din Sibiu, situată pe strada S. Hewis, atrăgea atenția oricărui trecător ce nu era locuitor get-beget al urbei transilvane. O sută de mii de coroane plătise guvernul maghiar pentru terenul grădinii Flora, din suburbiul Iosefin, teren pe care avea să se ridice construcția. Durase doar patru ani înălțarea sa, făcută cu … Read More ›
Ziua se anunțase frumoasă încă din seara trecută, când soarele se uitase roșu înapoi, cum se spunea pe la cojani. Temperatura era plăcută și abia adia un fir de vânticel, nici cât să miște colbul de pe drumuri. Ioan Guiu stătea în fata stânii, pe un scăunel șchiop, trăgând alene dintr-o țigară pe care și-o … Read More ›
Meniul este minimalist la Le GaFish: peștele prins în ziua respectivă, gătit la plită, borș, limonadă, apă, două feluri de bere și trei feluri de vin. Niște oameni isteți au decis să nu se întindă mai mult decât le este plapuma
După ce se îmbăie vreo jumătate de ceas, se hotărâ să iasă pe mal și să se întindă la soare, ca să se usuce. Dar când să iasă din apă descoperi că hainele sale dispăruseră de pe mal, ca și cum n-ar fi fost acolo niciodată. Primul său gând fu să creadă că greșise locul … Read More ›
Venise apoi și ziua cea mult așteptată, cu o zi înainte de Sântǎ Măria anului 1916, când România intrase în război alături de Antantă, de sora sa mai mare Franța. În țară fusese o explozie mare de bucurie, iar mulți tineri se înrolară imediat, plecând cu cȃntec către centrele de recrutare, de parcă mergeau la … Read More ›
Când ajunsese la Vâlcelele primarul îl primise de parcă era vreun fecior de împărat. Nici nu-și aruncase prea mult ochii pe scrisoarea de recomandare de la maior, că se și pornise să turuie: -Mǎi fecior, așteptam de la zi la zi să te arăți. Domnul boier Chircu mi-a povestit tot ce trebuie știut și mi-a … Read More ›
Comandanții de companii începură să comande cu hotărâre: -Încărcați armele! Puneți baioneta! Alinierea! Pregătiți-vă de atac! Și când canonada se opri brusc, iar fluierul lui Esterházy sparse tăcerea ce se așternuse peste șirurile de honvezi, o ultimǎ comandă fu rǎcnitǎ din toți rărunchii: -La atac, înainte! Valul de soldați se năpusti spre inamic, cu disperarea … Read More ›
Așa că într-o zi de sfârșit de martie, când soarele se arătase mai curajos pe cer, iar zăpada rămânea amintire prin curți și pe străzi, fata primi un plic gălbui, având într-un colț însemnul cu secera și ciocanul și cuvintele PMR sub el, închipuind un timbru poștal de altădată. Înăuntru un text scurt, sec, bătut … Read More ›
Fumul înecăcios, ce irita ochii și dădea sâcâitoare usturimi nărilor și gâtului, se rostogolea în vălătuci mari peste câmpie. Era fumul caselor carbonizate, dintre care unele încă ardeau mocnit, fumul pătulelor și hambarelor de lemn transformate complet în cenușă, dar și fumul miriștilor aprinse de scântei, pe care focul se deplasa lacom, până hăt-departe, spre … Read More ›